Clisura Dunarii

Mihai LEONTE · Trimis: 24/06/2010 13:35 Titlul subiectului: Monografia comunei Coronini...copie

MONOGRAFIA
comunei
CORONINI
şi ţinutului Clisura
JUDEŢUL CARAŞ
de la anul 1784 – 1934
ÎNTOCMITĂ DE
ALEXANDRU MOISI
ÎNVĂŢĂTOR - DIRECTOR
MOLDOVA NOUĂ
1934

TIPOGRAFIA FELIX WEISS, ORAVIŢA 636 -1934

Copiata de Mihai LEONTE in conformitate cu originalul
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 24/06/2010 13:36 Titlul subiectului:

Pagina 3
***

FRAGMENTE
din monografia comunei CORONINI şi a ţinutului Clisura
de; Alexandru MOISI, director şcolar
în Moldova Recent apărută judeţul Caraş

Cu ocaziunea primei expoziţiuni ce se face în comuna Coronini, deci în Clisura de când o ştim, ca născut şi funcţionând tot în acest ţinut, îmi ţin de datorie să scriu pe simplu monografia Clisurii şi comunei Coronini, oferind prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite şi auzite din bătrânii de demult răposaţi, mustrându-mă conştiinţa că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârşire cunoasterea monografiei Clisurii şi a comunei mele natale pentru totdeauna,Coronini. O mai fac pentru a îndemna şi pe alţi intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisura, neavând niciuna măcar o monografie scrisă.
Comuna Coronini este aşezată chiar unde se încep strâmtorile Dunării, Clisura, - Clisura pe turceşte nu poate însemna altceva, - în faţă cu castrul roman numit ,,Cula”, cetatea Golumbăţului şi colosul de stâncă Babacaia -12 m. înălţime, adecă ,,Babă- ca aia”. Bătrânii spun că vreun agă, moş turc şi-a legat baba necredincioasă de aceia stâncă, unde a şi murit. De aci româneşte ,,Babă-ca-aia”, iar sârbeşte; Babo-caise”, adecă; babo căeşte-te. Alături pârâul ogaşul ,,Cralievăţ” pe româneşte; ,,Culcuşul Regal”,între dealul Cârşia Văradului, Cârşia Mare, Cralievăţului, Cracu Vuiţii – de la numele Vuiţa, locuitor din Moldova Veche, care a avut pământ pe acest deal – cetate şi fluviu măreţ Dunăre.
Mulţi semeni învăţaţi ai Apusului cercetează acest ţinut din punct de cercetare geologic şi istoric. Din partea românilor încă nu s-a conceput nici un început de cercetare măcar. Unicul, domnul Ioachim MILOIA, directorul Muzeului Bănăţean a cercetat acest ţinut ½ zi, însărcinând pe corespondentul Gh. GEORGESCU să adune obiecte pentru muzeul său particular.
Înainte de război aici se arăta elevilor de la şcoalele mai înalte, cum că în timpurile cele mai îndepărtate, acest ţinut era o mare, care după ce s-a scurs, Dunărea croindu-şi calea printre cleanţurile dintre Coronini şi Orşova, a lăast treptele, urmele caracteristice ale epocilor de mult apuse, vizibile în stâncile de granit, iar după alte mii de secole s-au format pădurile gigantice din a căror cutropire s-au compus cărbunii vestiţi şi mulţi, care se află în acest ţinut în cantitate aşa de mare; Cozla, Bigăr. Se mai explică aici viaţa oamenilor locuitori de peşteri –Gaura cu muscă – şi în fine istoria tuturor pe aici perindate.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 24/06/2010 13:36 Titlul subiectului:

Pagina 3
***

FRAGMENTE
din monografia comunei CORONINI şi a ţinutului Clisura
de; Alexandru MOISI, director şcolar
în Moldova Nouă judeţul Caraş

Cu ocaziunea primei expoziţiuni ce se face în comuna Coronini, deci în Clisura de îndată ce o ştim, ca născut şi funcţionând tot în acest ţinut, îmi ţin de datorie să scriu pe simplu monografia Clisurii şi comunei Coronini, oferind prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite şi auzite din bătrânii de demult răposaţi, mustrându-mă conştiinţa că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârşire cunoasterea monografiei Clisurii şi a comunei mele natale pentru totdeauna,Coronini. O mai fac pentru a îndemna şi pe alţi intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisura, neavând niciuna măcar o monografie scrisă.
Comuna Coronini este aşezată chiar unde se încep strâmtorile Dunării, Clisura, - Clisura pe turceşte nu poate însemna altceva, - în faţă cu castrul roman numit ,,Cula”, cetatea Golumbăţului şi colosul de stâncă Babacaia -12 m. înălţime, adecă ,,Babă- ca aia”. Bătrânii spun că vreun agă, moş turc şi-a legat baba necredincioasă de aceia stâncă, unde a şi murit. De aci româneşte ,,Babă-ca-aia”, iar sârbeşte; Babo-caise”, adecă; babo căeşte-te. Lângă pârâul ogaşul ,,Cralievăţ” pe româneşte; ,,Culcuşul Regal”,între dealul Cârşia Văradului, Cârşia Mare, Cralievăţului, Cracu Vuiţii – de la numele Vuiţa, locuitor din Moldova Veche, care a avut pământ pe acest deal – cetate şi fluviu măreţ Dunăre.
Mulţi semeni învăţaţi ai Apusului cercetează acest ţinut din punct de cercetare geologic şi istoric. Din partea românilor încă nu s-a creat nici un început de cercetare măcar. Unicul, domnul Ioachim MILOIA, directorul Muzeului Bănăţean a cercetat acest ţinut ½ zi, însărcinând pe corespondentul Gh. GEORGESCU să adune obiecte pentru muzeul său particular.
Înainte de război aici se arăta elevilor de la şcoalele mai înalte, cum că în timpurile cele mai îndepărtate, acest ţinut era o mare, care ulterior ce s-a scurs, Dunărea croindu-şi calea printre cleanţurile dintre Coronini şi Orşova, a lăast treptele, urmele caracteristice ale epocilor de mult apuse, vizibile în stâncile de granit, iar mai târziu alte mii de secole s-au compus pădurile gigantice din a căror cutropire s-au format cărbunii vestiţi şi mulţi, care se află în acest ţinut în cantitate aşa de mare; Cozla, Bigăr. Se mai explică aici viaţa oamenilor locuitori de peşteri –Gaura cu muscă – şi în fine istoria tuturor pe aici perindate.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 24/06/2010 13:37 Titlul subiectului:

Pagina 3
***

FRAGMENTE
din monografia comunei CORONINI şi a ţinutului Clisura
de; Alexandru MOISI, director şcolar
în Moldova Inedită judeţul Caraş

Cu ocaziunea primei expoziţiuni ce se face în comuna Coronini, deci în Clisura de când o ştim, ca născut şi funcţionând tot în acest ţinut, îmi ţin de datorie să scriu pe redus monografia Clisurii şi comunei Coronini, oferind prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite şi auzite din bătrânii de demult răposaţi, mustrându-mă conştiinţa că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârşire cunoasterea monografiei Clisurii şi a comunei mele natale pentru totdeauna,Coronini. O mai fac pentru a îndemna şi pe alţi intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisura, neavând niciuna măcar o monografie scrisă.
Comuna Coronini este aşezată chiar unde se încep strâmtorile Dunării, Clisura, - Clisura pe turceşte nu poate însemna altceva, - în faţă cu castrul roman numit ,,Cula”, cetatea Golumbăţului şi colosul de stâncă Babacaia -12 m. înălţime, adecă ,,Babă- ca aia”. Bătrânii spun că vreun agă, moş turc şi-a legat baba necredincioasă de aceia stâncă, unde a şi murit. De aci româneşte ,,Babă-ca-aia”, iar sârbeşte; Babo-caise”, adecă; babo căeşte-te. Lângă pârâul ogaşul ,,Cralievăţ” pe româneşte; ,,Culcuşul Regal”,între dealul Cârşia Văradului, Cârşia Mare, Cralievăţului, Cracu Vuiţii – de la numele Vuiţa, locuitor din Moldova Veche, care a avut pământ pe acest deal – cetate şi fluviu măreţ Dunăre.
Mulţi semeni învăţaţi ai Apusului cercetează acest ţinut din punct de cercetare geologic şi istoric. Din partea românilor încă nu s-a făcut nici un început de cercetare măcar. Unicul, domnul Ioachim MILOIA, directorul Muzeului Bănăţean a cercetat acest ţinut ½ zi, însărcinând pe corespondentul Gh. GEORGESCU să adune obiecte pentru muzeul său particular.
Înainte de război aici se arăta elevilor de la şcoalele mai înalte, cum că în timpurile cele mai îndepărtate, acest ţinut era o mare, care mai târziu ce s-a scurs, Dunărea croindu-şi calea printre cleanţurile dintre Coronini şi Orşova, a lăast treptele, urmele caracteristice ale epocilor de mult apuse, vizibile în stâncile de granit, iar după alte mii de secole s-au format pădurile gigantice din a căror cutropire s-au format cărbunii vestiţi şi mulţi, care se află în acest ţinut în cantitate aşa de mare; Cozla, Bigăr. Se mai explică aici viaţa oamenilor locuitori de peşteri –Gaura cu muscă – şi în fine istoria tuturor pe aici perindate.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 24/06/2010 13:38 Titlul subiectului:

PAGINA 4
****
În peşterile multiple din stâncile de piatră de var au trăit oameni din timpul cel mai vechi, ceiace se dovedeşte cu obiectele preistorice valoroase găsite aici, care se păstrează în muzeele vieneze şi bănăţene, dar cele mai multe găsite în muzeul din Praga şi Budapesta. Obiecte, arme de tot soiul încă din era de peatră, aramă şi bronz.
Mai târziu izgonirea turcilor din Banat, stăpânirea de atunci, a făcut colonizări cu sârbi, nemţi şi boemi, purtându-le simultan de grijă, numai Românii au fost lăsaţi în grija celui de Sus.
Cea mai nouă colonie romănească din Strâmtorile Dunării este comuna Coronini de al cărei trecut va fi vorba în cele ce urmează. Din punct de vedere geografic comuna Coronini este situată între 44 grade şi 40 minute latitudine nordică, şi între 39 grade şi 20 minute longitudine estică de la Greewich, la 74 metri altitudine deasupra nivelului Mării Negre.
Locuitorii acestei comune sunt urmaşii ţăranilor porecliţi ,,bufeni” care locuiesc azi în 18 comune din Banat şi Iugoslavia, emigraţi de la 1641-1646 începând până în timpurile mai noui din Oltenia.
Strămoşii Coronenţilor au emigrat din judeţul Mehedinţi, ca singuratici, deci minus familii, de urgia fanarioţilor, vecinicile războaie cu Turcii, mizeriile şi grelele biruri de pe atunci silindu-i să părărsească Oltenia şi nu-i cu mirare când trebuiau mulţi să se hrănească iarna cu iarbă, cu coajă şi rărdăcinile coppacilor. Aceste strădenii a silit pe strămoşii Coronenţilor cum a fost Ion Bălen, care a omorât pe un încasator de bani de ai turcilor să fugă din Ţară în toamna anului 1784. El a fost însoţit de Andrei Băloi, Nicolae Ţundrea, Ion Cărăcoancea şi Ion Brundean, toţi din comuna Bălăniţa.
De ce s-au aşezat pe aceste plaiuri?
Pentru că tot din Mehedinţi, Gorj şi Dolj au imigrat în Banat, începând cu anul 1717 locuitorii din Moldova Nouă, de la care s-au luat soţiile menţinându-se şi până azi acelaşi port şi obiceiuri.
Este ştiut că la 1716 austriecii ocupă marea parte a Olteniei, iar la 1718 întrreaga Oltenie devine Austriacă până la anul 1739. În acest timp emigrează multe familii din Oltenia în Banat de urgia Turcilor, iar după 1739 părăsesc mulţi Oltenia numai ca singuratici. Astfel au venit pe aceste plaiuri şi coronenţii.
Primul popas al acestora a fost ,,Vidra Seacă” pe lângă râul Radimna sub comuna de ayi Moldoviţa, unde au fost luaţi la muncă aproape silnică de către boieri, antreprenorii Statului de premuri.
În ,,Vidra” au trăit în bordee 42 ani, îndeletnicindu-se cu taerea lemnelor. Lemnele le-au tăiat cu securea – firizul era încă unealtă necunoscută – în mărime de un stânjen, adică 1,98 m; pe acestea le duceau cu braţele la Dunăre, în lipsă decar şi trăgători, unde încărcându-le în luntri mari au fost trase de alţi nenorociţi olteni, tot ca dânşii până la Panciova şi Timişoara, pe Dunăre şi Bega în sus. Ca un cormonaş vestit merită să fie amintit bătrânul Nestor Oltean, care a fost în mult rânduri la Panciova şi Timişoara, de unde au adus pentru întâia dată pâine şi făină de grâu care alimentaţie pentru dânşii era necunoscută.
c\t timp au trăit coronenţii în ,,Vidra” aveau traiul asigurat. Erau scutiţi de dare şi militărie, dar trebuiau să lucreze toată ziua şi de multe ori şi noaptea, ceiace au îndemnat pe unii să-i poreclească.
*
Copiata de Mihai LEONTE in conformitate cu originalul
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 24/06/2010 13:46 Titlul subiectului:

PAGINA 5
*****

,,Bufeni” din ,,Bufniţă”. Alţii susţin că au fost batjocoriţi ,,bufeni” venind aici cu ,,burfele” pe ei.
Leneşii erau osândiţi la 20 – 25 bât, iar în caz denesupunere sau cei care furau la ,,şăbuială”. Adecă osânditul trebuia să treacă printr-un cordon de 40-50 soldaţi (grăniceri), care aveau câte un ,,jâp” (nuiauă) în mână şi apoi de la intrare şi până le ieşiree dintre rândurile soldaţilor, osânditul trebuia să leşine de dureri, iar mulţi au şi murit din această formă de bătaie, căci fiecare soldat trebuia să-l nimeresacă cel puţin odată şi care nu-l nimerea era osândit la ceeaşi pedeapsă.
Traiul strămoşilor din ,,Vidra” a fost un trai de grea încercare şi-i bine să nu-l mai pomenească azi nimeni, căci numai trai de om nu l-am pute numi.
Între aceste împrejurari de miyerie, iau prietene tot din ,,ţărani” mai înainte veniţi pe aceste plaiuri din Moldova Nouă, de aici datinile şi portul lor apropiat cu cel din Moldova Nouă. La anul1978 pe la Sfântul Ilie în luna august, împreună cu copiii şi soţiile lor s-au mutat în satul bătrân ,,Alibeg” mai târziu numele fiului Sultanului Mehmed. Aici au fost aduşi de spre antreprenorul Ion Margelia – Boemii îi zic Magiarli – de origină din Oraviţa, unde au căpătat lucrări în condiţiuni mai favorabile.
În Alibeg antreprenorul la care lucrau Margelia unicul stăpân al lor totodată şi binevoitor faţă de aceşti oropsiţi ai soasrtei, le-au câştigat car şi boi pentru transportarea lemnelor la Dunăre.
Preţul carului şi al boilor s-a plătit prin detrageri forţate din chirie. Astfelcă într-un solitar an au ajuns la car şi trăgători, câştigând mai mult şi lucrând mai uşor, indeosebi că tăiau o pădure seculară în nemijlocita apropiere de Dunăre şi Alibeg din împrejurul ,,Cralievăţului”,,Lac”, Gărîna Mică, Poiana Mare şi vatra comunei Coronini de azi.
Margelia era un om bogat, care însă a plătit numai 20-36 criţari(bani) pentru tăierea unui Jugăr de pădure. Nu-i de mirare, că acest om s-a îmbogăţit de nu mai ştia ce avea şi la stăruinţa lui s-a colonizat şi Boemii în 1823-1824 şi 1825 în comuna Elisabeta apoi mutaţi în Sfânta Elena de azi. Cele două comune numite pe urmă numele fiicelor sale Elena şi Elisabeta.
Margelia a exoperat pentru prima dată ca şi coronenţii să capete pământ de la stat 12 jugăre de familie. I-a scutit de multe ori de plata dărilor, ba chiar şi de militărie, în schimb însă s-a folosit de ei ca un fanariot îmbogăţindu-se.
Cu stabilirea coronenţilor în Alibeg au ajuns la vite şi pământ, adecă au ajuns după mult chin şi zbucium la ocupaţia ce o avuseseră în Oltenia.
Cartea funduară s-a produs în Clisură în anii 1804 – 1808 îndată ce care ce a posedat s-a scris pe numele lui. Înregistrările s-au făcut aici în anii 1813 – 1814.
În Alibeg, primii capi de familie erau următorii; Andrei Băloi, Nicolae Ţundrea, Ion Caracoancea, Ion Bălean şi Ion Brundea(Bălăniţa).
*

Copiata de Mihai LEONTE in conformitate cu originalul
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/