Clisura Dunarii

Mihai LEONTE · Trimis: 18/03/2007 23:57 Titlul subiectului: DEFILEUL DUNARII

DEFILEUL DUNARII

Al doilea fluviu al Europei ca dimensiuni, dupa Volga, Dunarea isi are izvoarele pe teritoriul Germaniei, in Muntii Padurea Neagra. In drumul sau spre varsare, Dunarea strabate Europa de la vest la est pe o extindere de 2860 km, adunandu-si apele de pe o suprafata de 805.300 km patrati.

Dunarea se formeaza la Donaueschingen (678 m), din unirea a doi afluenti de dimensiuni reduse - Brege si Brigach - ce-si au izvoarele sub Varful Kandel (1241 m). Bazinul Dunarii ocupa 8% din suprafata Europei, extindandu-se pe teritoriul a opt tari - Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Romania, Bulgaria si Ucraina. Fluviul s-a compus la sfarsitul Pliocenului si inceputul Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni, din bazinele Vienei, Panonic si Pontic - resturi ale Marii Sarmatice, existente inainte de ridicare muntilor Alpi, Carpati, Dinarici si Balcani. Acolo unde Dunarea a strapuns aceste bariere montane au fost puse in evidenta vestitele porti sau defilee, dintre care se remarca Devin si Portile de Fier, care au separat cursul Dunarii in trei sectoare: superior (alpin), mijlociu (panonic) si inferior (pontic), acesta din urma identificandu-se cu sectorul romanesc.

Dunarea strabate regiuni variate sub înfățișare morfogenetic, munti vechi hercinici (Padurea Neagra), munti tineri, ce apartin lantului alpino - carpato - balcanic, podisuri si campii, caracterizate de climate diferite, de la cel temperat, cu influente oceanice, baltice si submediteraneene, la cel temperat continental.
Se presupune ca Defileul "Portile de Fier" provine dintr-o veche stramtoare marina, care facea legatura intre Lacul Panonic, din Vest, si Lacul Pontic, ce ocupa actualul spatiu al Campiei Romane. cu timpul, apele fluviului au sapat in sisturile cristaline, granite si calcare cel mai spectaculos defileu european. Conform unei alte ipoteze, defileul s-ar fi format prin captarea de catre un rau, ce curgea spre Lacul Pontic, a unei Dunari vechi, ce curgea spre Lacul Panonic.

Legenda stancii Babacai

Relieful Defileului "Portile de Fier" este rezultatul modelarii fluviului si a altor agenti de modelare sub influenta directa a structurii geologice si a rocilor. Pe stanga fluviului, ce corespunde sectorului romanesc al defileului, se succed dinspre amonte spre aval Muntii Almajului, Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti, iar pe dreapta, in sectorul sarbesc, se succed Dobrianske Planica, la vest, si Miroc Planina, la est.
Defileul "Portile de Fier" este caracterizat de o alternanta a sectoarelor de bazinete depresionare cu sectoare inguste, diferentiate morfologic si structural. Formele de relief din sectorul de defileu prezinta o bogatie si varietate iesite din comun.
Relieful carstic evidentiaza forme de suprafata variate: chei, doline, uvale, lapiezuri, larg raspandite, indeosebi in platourile carstice Ciucarul Mare, Ciucarul Mic si Sfanta Elena, precum si in vaile afluente Dunarii - Berzasca, Mudavita Seaca s.a. Carstul de adancime este prezent prin multiple pesteri si avene, dintre care se detaseaza pesterile Gaura cu Musca, Valea Polevii, Gaura Chindiei II etc.
Plecand din Moldova Veche, din apele Dunarii rasar cateva insule, ce reprezintă resturi din vechiul ostrov omonim, care, in urma construirii hidrocentralei "Portile de Fier" si a lacului de acumulare, a fost in mare masura inundat. Aici Dunarea are cea mai mare latime din defileu, de peste 5 km. Imediat ce depasim localitatea Coronini (Pescari), cele doua maluri ale fluviului se apropie destul de mult, Dunarea sapandu-si albia in calcare mezozoice. Peretii trec de 100 m inaltime, iar latimea albiei nu depaseste 500 m.
Din apele fluviului iese stanca Babacai, folosita in trecut de cei care vamuiau vasele aflate in trecere prin defileu. In jurul acestei stanci s-au tesut multe legende. Una dintre acestea spune ca un voievod sarb si-ar fi legat de aceasta stanca sotia necredincioasa, spunandu-i "babo kaise" (caieste-te nevasta), dupa care ar fi parasit-o. Aceasta si-a sfarsit zilele in chinuri, rugand vantul sa sufle cu putere, pentru a le aminti tuturor nelegiuirea savarsita de sotul ei.

Fortificatiile romane

Pe malul sarbesc, deasupra unei stanci, se ridica vechea cetate Golubac, mentionata in cronici inca din secolul al XIV-lea sub diverse denumiri: Golumbat, Golubaci, Cetatea Dracului s.a. Aval de stanca Babacai, in peretele de calcar al malului romanesc, se deschide gura unei pesteri, Gaura cu Musca. Aceasta pestera prezinta baraje de travertin, in spatele carora se acumuleaza "laptele de piatra", odontolite si stalactite. In abruptul din stramtura Pescari - Alibeg se deschide pestera Gaura Chindiei II, rezervatie arheologica unde au fost descoperite urme de arta rupestra ce apartin paleoliticului si neoliticului, dar si urme din perioada de locuire protodacica si dacica.
Trecand dincolo de zona cu praguri, apele fluviului patrund in bazinetul Sichevita - Liubcova, unde-si are gura de varsare paraul Oravita. Aici se afla localitatea Berzasca, in vatra satului inaltandu-se biserica cu hramul "Sf. Arhangheli", monument de arhitectura, construita in stil baroc, la 1836, si totodata cea mai veche biserica romaneasca din Clisura Dunarii.
In aval de localitatea Cozia, Dunarea intra in al doilea sector calcaros din lungul defileului, cu cataracte ramase astazi pe fundul lacului de acumulare. Stancile si vegetatia forestiera imprima peisajului o fotografie ce incanta privirea turistilor. In stancile de pe malul sarbesc sunt sculptate doua tabule - Tabula lui Tiberiu (33-34 d.Hr.) si Tabula lui Domitian (75-80 d.Hr.), care atesta legatura dintre fortificatiile construite de romani la granita de rasarit a imperiului, printr-un drum strategic ce lega gurile de varsare ale Dunarii cu Panonia. In aval, din apele Dunarii se ridica un pinten calcaros - Grebenul - alcatuit din roci stratificate de varsta mezozoica. Aici defileul prezinta latimi ce nu depasesc 400 m, ca urmare a apropierii peretilor Grebenului sarbesc si Cerna - varf. In continuare, fluviul intra in bazinetul svinita, cu o latime de pana la 2 km. Localitatea Svinita a fost stramutata pe un nou amplasament la sfarsitul deceniului sapte, pe coasta Muntelui Veligan, vechiul amplasament fiind acoperit de apele lacului de acumulare. Aici se vad iesind din apa turnurile cetatii Tri Cule (Tri Kule sau Triculi), ridicata in secolul al XVII-lea pentru a opri expansiunea otomana.

Pestera Veterani - odinioara sanctuar al lui Zamolxis

Dupa confluenta cu paraul Plavisevita, Dunarea intra in cel de-al treilea sector de ingustare, Cazanele Mari, flancat de abrupturile calcaroase ale Ciucarului Mare (316 m) si ale vecinului sau sarbesc, Veliki Strbac (768 m). Peretii Cazanelor Mari au inaltimi de peste 200 m, iar latimea medie a albiei este de 150 m. in peretii Ciucarului Mare se deschid mai multe guri de pestera, dintre care doua sunt mai importante, Gura Ponicovei si Veterani. Pestera Gura Ponicovei prezinta mai multe niveluri de galerii, cele inferioare fiind active. Dintre galeriile fosile, cea mai spectaculoasa este Galeria Concretionara, ca de pildă si Sala Coloanelor. Aici, apa si timpul au produs stalactite si stalagmite de forme si marimi diferite, domuri si coloane, podeaua de calcita alba, gururi, perle de caverna, draperii etc. Tot in aceasta pestera au fost gasite oase de urs si de hiena de pestera, precum si de cultura halstattiana.
Pestera Veterani este cunoscuta din timpuri stravechi, fiind consacrata de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis. In acest areal al Cazanelor Mari se dezvolta o flora diversificata, cu elemente central si est-europene, dar si elemente submediteraneene, endemisme si relicte iubitoare de caldura si uscaciune, dintre cele care au supravietuit epocii glaciare. Se remarca o serie de arbusti, precum liliacul, carpinita, artarul banatean, mojdreanul, scumpia, dar si numeroase alte varietati de stanjenei, campanule, lalele si ferigi, ce si-au gasit adapost in stancariile neospitaliere ale defileului.
Dincolo de Cazanele Mari, apele fluviului patrund in micul bazinet Dubova, ce are forma unui golf cu alură semicircular. In aval de Dubova, Dunarea patrunde in Cazanele Mici, formate din Ciucaru Mic (313 m), pe stanga, si Mali Strbac (626 m), pe dreapta, masive calcaroase de varsta mezozoica. In acest sector, cu o lungime de circa 3,6 km, albia atinge cea mai mica latime din defileu, 150 m. Peretii verticali ai Ciucarului Mic au un formă ruiniform, pe politele calcaroase facandu-si loc tufarisuri de liliac salbatic, carpinita si scumpie. In aval, peretele de calcar al Ciucarului Mic este spintecat de paraul Mraconia, un mic golf al lacului patrunzand pe Valea Mraconiei spre amonte.

Dunarea la "Portile de Fier"

Aval de confluenta Mraconiei cu Dunarea, apele fluviului patrund intr-o zona larga, cu relief domol, alcatuit din granite de Ogradena, pe malul sarbesc fiind taiata in piatra "Tabula Traiana" si o portiune din vechiul drum roman, inceput de Tiberiu, in anul 33 d.Hr., si terminat de Traian, in anul 105 d.Hr., ca o necesitate pentru cucerirea Daciei.

Dupa confluenta cu paraul Ieselnita, apele fluviului patrund in bazinetul larg al Orsovei. Acesta are aspectul unui golf, format la gura de varsare a raului Cerna in Dunare, favorizand dezvoltarea orasului, constructia portului si a santierului naval. Vechiul oras a ramas sub apele lacului, cel nou fiind ridicat pe malul drept al golfului. Tot in dreptul gurii de varsare a Cernei, inainte de construirea lacului de acumulare se afla insula Ada - Kaleh, cu cetatea omonima, care ulterior a fost stramutata pe insula Simian, aval de barajul de la Gura Vaii. Orsova este si un punct de plecare pentru turistii care vor sa cunoasca frumusetile defileului si ale Muntilor Banatului, atat pe sosea, cat si pe apa, cu susținerea vaporaselor de croaziera.

Apele Dunarii isi continua drumul pana la barajul de la Gura Vaii, unde pun in miscare turbinele hidrocentralei "Portile de Fier". In urma construirii barajului, ce serveste si pentru traficul rutier, au fost rezolvate problemele de navigatie ce existau in sectorul de defileu, datorita ridicarii nivelului apei. Barajul este prevazut cu doua ecluze, una in sectorul romanesc, iar cealalta in sectorul iugoslav, fapt ce asigura navigatia dinspre aval spre amonte si invers. Construita si folosita in comun de Romania si Iugoslavia, hidrocentrala are o vigoare instalata de 2100 MW. Aval de hidrocentrala, apele batranului fluviu se indreapta nestingherite spre Marea Neagra, locul lor de varsare, unde a luat nastere o grandioasa delta, cu adevarat fara seaman in peisajul european.

sursa;http://www.e-referate.ro/referate/Defileul_dunarii2005-03-18.html
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 20/04/2007 22:31 Titlul subiectului:

CLISURA DUNARII

Fara a iesi in vreun fel in evidenta pe hartile turistice, sud-vestul tarii poate rivaliza oricand cu cele mai atragatoare si mai celebre locuri din Romania. Un spatiu fascinant ce nu poate fi uitat, avand ca borne cel mai lung (114 kilometri) si mai spectaculos Defileu al Dunarii, Cazanele Mari si Mici - locul unde raul "fierbe" intre stanci, Baile Herculane - cu istoria lor de aproape doua milenii, si Valea Cernei - kilometri intregi de stanci uriase ce-ti taie rasuflarea. Zona nu beneficiaza nici pe departe de ofertele turistice si de promovarea pe care o merita, insa frumusetea locurilor, istoria ce se face simtita pretutindeni - este poarta romanilor spre vechea Dacie - si faptul ca aici primavara a sosit cu o saptamana, doua mai devreme sunt tot atatea motive pentru a porni la drum.
http://www.formula-as.ro/reviste_565__188__.html

CAZANELE DUNARII

Intre cele 14 zone de interes national protejate (rezervatii reale si monumente ale naturii) ale Parcului Natural Portile de Fier, a doua arie protejata ca marime din Romania, se afla si Cazanele Dunarii. Este vorba de o zona superba in care Dunarea se strecoara printre peretii abrupti ai dealurilor Ciucaru (Mare si Mic) si Stirbatu (Mare si Mic), avand intr-o parte malul sarbesc si in cealalta, pe cel romanesc. Cazanele Mici au o mărime de 3,6 km si o latime de 150-350 m, iar Cazanele Mari, 3,8 km lungime si o latime de 200-350 m.
Frumusetea salbatica a zonei este data si de relieful carstic, "responsabil" si de pesterile din zona. Cele sapte pesteri identificate au o lungime totala de 2155 m, iar cea mai importanta, pestera Ponicova (pestera Liliecilor) are o extindere de 1660 m, strabate Ciucaru Mare, iesind in Dunare, si are ca principale puncte de atractie cheile interioare si un pod natural lung de 25 m si inalt de 6-8 m. Flora din zona Cazanelor contine multe elemente submediteraneene in metiaj cu cele central-europene, asa ca aici se gasesc numeroase vegetale rare si monumente ale naturii, precum exemplarele de fag european, fag de Crimeea, fag oriental, carpinita, mojdrean, jugastrul cazanelor, alun turcesc, cen, stejarul pufos, liliacul subtire, tisa, laleaua cazanelor, stanjenelul de stanca, clopoteii cazanelor.

Si fauna acestei rezervatii este cu totul speciala, aici putand fi vazuti vulturul egiptean, scorpionul, broasca testoasa si vipera cu corn. Atentie, muscatura viperei poate fi fatala! Alegeti, in excursiile pe dealuri, o incaltaminte inalta, evitati sa va plimbati desculti in apropierea cursurilor de apa si a portiunilor cu vegetatie abundenta si fiti foarte atenti la zonele stancoase, bolovani, grohotisuri, nu va aventurati singuri in zona si interesati-va inainte de a porni la drum de primele masuri ce se iau in cazul unei muscaturi.
Iata si doua propuneri de cazare in zona:
- Pensiunea "Steaua Dunarii" se afla la intrarea in Cazanele Mici, in localitatea Eselnita, la 15 km de Orsova, chiar pe DN 57 Orsova-Moldova Noua. Inca de la primul pas facut in interiorul pensiunii iese la iveala marele sau atu: amplasamentul extraordinar, pe malul Dunarii, cu o priveliste de mare efect - Cazanele Mici. Toate cele 10 dormitoare - curate, moderne, fiecare dotat cu baie si dus propriu - au vedere la fluviu. In plus, puteti petrece o zi tihnita pe fotoliile din pai de pe spatiul verde al pensiunii, pe micuta plaja dotata cu sezlonguri sau pe pontonul tocmai bun de pescuit sau de pornit in plimbari cu barca. Tel. 0253/31.49.49, 0740/01.14.72.
- Pensiunea familiei Oprisan din Dubova (25 km de Orsova) este un loc atat de original, de rustic, de pitoresc, incat lipsa confortului nici nu mai conteaza. Pensiunea dispune de patru camere, una dintre ele amplasata intr-un "mini-muzeu" cu obiecte vechi de prin partile locului si trei camere austere, tip cabana de munte, ce dau una intr-alta. In afara "muzeului", atat pensiunea, cat si gazdele sunt pline de surprize, astfel ca locul este unul special, tocmai bun pentru un grup de prieteni aflati in vacanta. Un alt argument este chiar Dunarea, care curge prin fata casei, asa ca vara, atunci cand locul este plin de iahturi sarbesti si prin zona nu trece nici un vaporas de agrement romanesc, va puteti consola cu gandul la palmierii nostri dintr-o statiune de pe litoral, dar mai ales printr-o plimbarica cu barca. Tel. 0252/36.17.06, 0722/79.02.35.
In afara pensiunii Oprisan si a pensiunii Gheorghita - unde puteti face o cura de produse apicole, cu ceaiuri din flora de munte sau cu sucuri normale -, in Dubova, localitate aflata pe malul Dunarii si la poalele Muntilor Almaj, se mai gasesc cateva pensiuni din reteaua ANTREC (tel. 021/223.70.24, 021/222.80.01, www.antrec.ro )
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Bujor · Administrator Data inscrierii: 02/Oct/2006 Mesaje: 15

[b]Lux printre ruine

Printre ruinele fortificaþiilor ce dãinuiesc de mii de ani au rãsãrit zeci ºi sute de vile impunãtoare. Dacã, în urmã cu 25 de ani, zona de pe Clisura Dunãrii în care Amza Pelea a turnat filmul “Anastasia”, dupã romanul lui D. R. Popescu, “Duios Anastasia trecea”, era una aproape virginã, astãzi malul românesc al bãtrânului fluviu este sufocat de sutele de vile luxoase, comandate de miliardarii din România, dar ºi din alte þãri ale Europei. De ce au ales ei acest loc? Greu de spus, dar în acelaºi timp uºor de explicat. Þinutul este presãrat cu guri de peºteri, unele de o deosebitã importanþã, încã neincluse în itinerare turistice. Între ele troneazã Peºtera cu Muscã sau Gaura Chindiei de la Liuborajdea, cercetatã de arheologul Vasile Boroneanþ, în 1968. Tot aici se aflã vestita Mãnãstire Mraconia, Chipul lui Decebal, dar cel mai important este faptul cã omul devine una cu bãtrânul Danubiu.
***
sursa; /http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=37695b

Bujor · Administrator Data inscrierii: 02/Oct/2006 Mesaje: 15

Lux printre ruine

Printre ruinele fortificaþiilor ce dãinuiesc de mii de ani au rãsãrit zeci ºi sute de vile impunãtoare. Dacã, în urmã cu 25 de ani, zona de pe Clisura Dunãrii în care Amza Pelea a turnat filmul “Anastasia”, dupã romanul lui D. R. Popescu, “Duios Anastasia trecea”, era una aproximativ virginã, astãzi malul românesc al bãtrânului fluviu este sufocat de sutele de vile luxoase, comandate de miliardarii din România, dar ºi din alte þãri ale Europei. De ce au ales ei acest loc? Greu de spus, dar în acelaºi timp uºor de explicat. Þinutul este presãrat cu guri de peºteri, unele de o deosebitã importanþã, încã neincluse în itinerare turistice. Între ele troneazã Peºtera cu Muscã sau Gaura Chindiei de la Liuborajdea, cercetatã de arheologul Vasile Boroneanþ, în 1968. Tot aici se aflã vestita Mãnãstire Mraconia, Chipul lui Decebal, dar cel mai important este faptul cã omul devine una cu bãtrânul Danubiu.
***
sursa; http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=37695

Bujor · Administrator Data inscrierii: 02/Oct/2006 Mesaje: 15

Pitorescul locurilor

Pe o distanþã de 130 de kilometri, þinutul pare unul de vis, cu priveliºti dominate de o sãlbaticã neorânduialã, cu infinite dantelãri ale reliefului, zimþate de ploi ºi presãrate din loc în loc cu stânci golaºe, aidoma unor rãni uºoare. Aici timpul pare a sta în loc. Direct din valurile Dunãrii se ridicã munþii încremeniþi într-o ameninþare duºmãnoasã, îmbrãcaþi în verdele curat al pinului de Banat, ce parcã vor sã spargã cerul cu vârfurile lor ascuþite. Ar fi putut fi imaginat un adevãrat mit al Genezei. ªi poate chiar a fost, dacã grandioasele stânci, singurii martori ai omului strãvechi, ar putea vorbi. Acum aici este o agitaþie continuã. ªtabii s-au întors la casele de vacanþã ºi pregãtesc marea petrecere din noaptea dintre ani. Dacã pânã acum era o liniºte incredibilã, de câteva zile se aude zumzetul sãrbãtorii care se apropie.
Pe tot parcursul Dunãrii, de la Eºelniþa la Baziaº, zona este presãratã la tot pasul cu ruinele marilor cetãþi, unde s-a scris istoria românilor. Unele dintre aceste cetãþi amintesc chiar de staþionarea aici a celebrei Cohorte a III-a de dalmaþi.
sursa; http://www.editie.ro/mod.php?mod=stiri&idstire=37695