Clisura Dunarii

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:36 Titlul subiectului: CORONINI...repere istorice

Am cules informatii diferite de pe NET despre CORONINI,
pe care le redau mai jos.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:36 Titlul subiectului:

Aşezarea este atestată în momentul Paşalâcului de Timişoara sub numele Alibeg. Numele actual al comunei provine de la cel al contelui Johann Baptist Coronini-Cronberg, preşedintele administraţiei imperiale a voivodatului Serbiei şi a Banatului Timişan între 1849-1859.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Coronini,_Cara%C5%9F-Severin
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:37 Titlul subiectului:

Contrastul se face izbitor când ajungi la Coronini (fostul Pescari), la cetatea Sfântului Ladislau (amintită documentar în întâia jumătate a secolului al XV-lea, dar arheologic demonstrată ca fiind mai veche cu circa un veac). Pe partea nordică a fluviului, nu descoperi cetatea decât dacă şti de ea, de acasă. Dacă nu întrebi cum trebuie, săteanul s-ar putea să nici nu te îndrume către cărarea care conduce la ea. Treci printr-o mare de tufe de tot felul, ajungi apoi la un fel de păşune necurăţată, te caţeri pieptiş sau ocolit, trebuie să te-ngrijeşti să nu cazi cu capul în jos în hăurile pe care arheologii epocii comuniste le-au lăsat ca amintire a trecerii lor pe acolo. Donjon, palat, turnuri (fig. 1, 2) au şansa de a supravieţui pentru că nu prea sunt turişti, satul este amărât şi nu-şi prea îşi reface casele.

http://medievistica.ro/texte/monumente/starile/severin.htm
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:39 Titlul subiectului:

Coronini - localitate în comuna Coronini din judeţul Caraş - Severin, România
_
Coronini - „În judeţul Caraş, plasa Moldova Nouă situată în apropierea Dunării, cu 992 suflete, 62 de case şi hotar în suprafaţă de 2069 jughere. Locuitorii sunt români de confesiune ortodoxă. Biserica s'a zidit la 1895. Preot: Pavel Bufan. Şcoala primară are 2 puteri didactice. Director: Teodor Badea.
Comuna se numeşte Coronini, după numele contelui Ioan Coronini fost guvernator între 1851 - 1859. Locuitorii sunt veniţi din Oltenia în toamna anului 1784, primul lor popas fiindu le Vidra Sacă (Valea Radimei). La 1798 s'au mutat pe locul numit Alibeg, iar la 1850 au ajuns pe actualul loc. În comună sunt 128 baptişti. Naţionulitatea aci, este în creştere.
Lângă acest sat, se văd ruinele cetăţii Laszlovar"
Ioan Lotreanu, Monografia Banatului, vol. I, Ed. Institutul de Arte Grafice „Ţara" Timişoara.

http://www.banaterra.eu/romana/http:/%252Fwww.banaterra.eu/romana/toponimii/c/coronini/index.htm
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:40 Titlul subiectului:

Johann Baptist Coronini-Cronberg
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Johann Baptist Coronini-Cronberg (n. 16 noiembrie 1794, Görz, comitatul Görz, astăzi Gorizia, Italia - d. 26 iulie 1880 în castelul său situat lângă Görz) a fost un comandant militar austriac de origine italiană, tatăl lui Franz Coronini-Cronberg.
În timpul revoluţiei de la 1848 a deţinut gradul de general-maior imperial. A apărat pasurile din Tirolul de Sud, prevenind o invazie a armatelor revoluţionare italiene. În 1849 a fost ridicat la gradul de feldmareşal, primind comanda militară asupra Croaţiei şi Sloveniei. În 1850 a devenit guvernator militar şi civil al Banatului. În 1854, în timpul Războiului Crimeii, a ocupat Valahia, pe care a controlat-o până în 1856.
Între 1859-1860 a fost ban al Croaţiei.
În 1861 a ajuns comandant militar al Ungariei, funcţie pe care a deţinut-o până la pensionarea sa în 1865.
Comuna Coronini, Caraş-Severin îi poartă numele.

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Baptist_Coronini-Cronberg

Categorii: Naşteri în 1794 | Decese în 1880 | Feldmareşali | Militari austro-ungari | Istoria Austriei | Istoria Ungariei[/b]
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:41 Titlul subiectului:

Un blog interesant!

http://ioniet.blogspot.com/2007/09/coronini.html
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:42 Titlul subiectului:

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-09-22/universitatea-din-resita-isi-face-casa-de-turism-la-pichetul-de-graniceri.html
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:43 Titlul subiectului:

Babacaia, stanca-legenda

Prima care apare, iesind din Dunare victorioasa, este “Baba Caia”, o stanca de pe care cei mici fac intreceri de inot, aruncand-se in apa fara teama. Nimeni nu stie de cand este acolo, pana acum a razbit numai legenda, insa multi nu mai tin cont de ea. Se spune ca un pescar, de suparare, si-a legat de stanca batrana mama, si de atunci, piatra inghitita de ape poarta numele de “Baba Caia”.

Stanca, situata în mijlocul Dunarii, este unica pe tot parcursul fluviului. Ea are o înaltime de sapte metri deasupra apei, iar de aici începe defileul Dunarii, cel mai spectaculos segment al Clisurii. Acum, Dunarea joaca rol de granita.

Dincolo, la sarbi, se vede cetatea “Maria Tereza”. Turnuri aliniate pe stanca, unite intre ele cu ziduri, coboara si ajung sa fie mangaiate de ape. “Se zice ca erau doua surori, una avea castel aici, la noi, cealalta dincolo. Pe vremea aia, Dunarea era numai un fir de apa”, povesteste o localnica. Sus, pe o stanca, chiar deasupra soselei, se ridica o urma de zid.

“Cula”, ii spun localnicii. Se spune ca cetatea a fost ridicata pentru a folosi ca pavaza impotriva navalitorilor turci, chiar aici, pe malul Dunarii, insa de atunci si pana acum au razbit peste veacuri numai niste ruine. Turistii care urmeaza semnele, pana sus, se pot bucura de la inaltimea Culei, de un peisaj unic si pot cuprinde cat vad cu ochii Defileul Dunarii.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:44 Titlul subiectului:

Pesterile de pe Clisura

De-a lungul soselei dinspre Timisoara, ce serpuieste pe langa malul Dunarii, stancile se ridica in stanga. La un moment dat, un izvor este camuflat de o salcie, iar deasupra se afla o pestera.

Ne gandim ca este Pestera cu Musca, pe care o cautam, dar ne inselam cu cateva zeci de metri. “E sus pestera”, ne arata cu mana un adolescent insotit de un copil. Mai sus inseamna o poteca ingusta, „tapetata” cu urzici si cu trandafiri salbatici.

Din loc in loc, cate o soparla deranjata de prezenta noastra se face nevazuta printre tufisuri. Pestera nu e deloc departe, iar sus apar doua grote. Prima, cu apa, duce spre capatul muntelui, undeva in intuneric.

Pentru cealalta intrare, trebuie sa escaladezi un zid, pentru ca cei care au întrebuințat aceste locuri au ridicata o fortificatie, ca sa fie siguri ca vor razbi atunci cand vor fi fata in fata cu navalitorii. Inauntru, inscriptiile arata ca au trecut pe aici un alt soi de navalitori, mai moderni, inarmati cu unelte de scris, ca sa lase in urma lor o marturie a trecerii lor prin aceste locuri. Pestera mai este locuita si azi de lilieci.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:45 Titlul subiectului:

Picturi

Gaura Chindiei
O alta pestera in apropiere de Gaura cu Musca este Gaura Chindiei, unde au fost descoperite in urma cu cu mai multi ani picturi rupestre. Pestera a fost folosita atat in Epoca Bronzului, cat si in cea Medievala, astfel ca cei care au trecut pe aici au lasat in urma desene pe pereti, din ambele perioade.

PROTECTIE

Portile de Fier, rezervatia de pasari si pesti
Parcul National Portile de Fier are de toate, plante, pesti si pasari, dar si insecte protejate. Aici se gaseste o diversitate mare biologica, de la diferite specii de pesti, la pasari protejate, chiar scorpioni si broaste testoase. Parcul ocupa peste 115.000 de hectare si se afla intre confluenta Dunarii cu Nera, la vest, si localitatea Schela Cladovei, la est.

Din loc in loc, pe sosea exista puncte informative cu harti. Unul dintre puncte este chiar la Gaura cu Musca, unde este desenat tot traseul parcului. Pasionatii de ornitologie pot observa berze, cormorani, egrete sau vulturei. Mai mult, in zona exista multe broaste testoase, care fac parte dintr-o specie protejata, asadar este interzis sa le luati acasa. Pescuitul se poate face numai cu autorizatie.

http://stiri.rol.ro/arhiva/content/view/127784/8/
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:46 Titlul subiectului:

Pericol: vipera

O alta specie protejata este vipera cu corn, care este un sarpe veninos. Trebuie sa va luati masuri minime de protectie, dar trebuie sa stiti ca sarpele nu ataca decat daca se simte in pericol. Asadar, cel mai bine este sa fiti atenti pe unde calcati si sa il lasati in pace.

Vipera nu sare sa atace, iar daca se simte in siguranta, nu va urmari niciodata omul, ci se va ascunde. In caz de muscatura, trebuie sa aplicati un bandaj strans deasupra muscaturii si indreptati-va spre cel mai apropiat spital.

http://stiri.rol.ro/arhiva/content/view/127784/8/
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:47 Titlul subiectului:

Clisura Dunării - este o regiune geografică situată de-a lungul malului nordic al Dunării, în sudul Banatului. Regiunea este limitată de râul Nera la vest şi de Cazanele Dunării la est.
Cele mai mari aşezări din Clisura Dunării sunt municipiul Orşova şi oraşul Moldova Nouă. Tot din Clisura Dunării fac parte şi comunele Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sicheviţa, Berzasca din judeţul Caraş-Severin, ca de pildă şi Sviniţa, Dubova, Eşelniţa, Iloviţa şi Brezniţa-Ocol din judeţul Mehedinţi.
Clisura Dunării - este locuită de români şi de sârbi, unele localităţi deținând o majoritate sârbă. Aceştia sunt majoritari în Socol, Pojejena şi Sviniţa. Mai se află şi o comunitate de cehi, mai ales în jurul localităţii Gârnic,mai precis in localitatile Bigar si Eibenthal.Un numar important de germani putem intilni si in Orsova.

Sursa: Wikipedia

Tags: Clisura, Dunarii, socol, pojejena, coronini, gârnic, sicheviţa, berzasca judeţul caraş-severin, clisura dunarii istorie, clisura dunarii geografie, banat, pensiuni delta dunarii
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:49 Titlul subiectului:

*
Ruinele cetatii Sf. Ladislau - situata in apropierea localitatii Coronini, pe dealul Cula , A fost ridicata in secolul al XV-lea impotriva navalirilor turcesti
Stincile Babacai (Stinca Tatalui trad. Turca) - marcheaza locul de unde incepe Clisura Dunarii.Clisura,un cuvint de origine bizantina, insemana cetate asezata la gura unui defileu.
Pestera Gaura cu Musca - in plenar pestera are 254 m si este lipsita de concretiuni de calcite spectaculoase. Retinem doar "barajele" de travertine intre care se aduna apa , prezenta "laptelui de piatra" , a buzunaraselor de calcite suprapuse (odontolite), si a stalactitelor. Nota specifica a acestei pesteri e data insa de mirosul penetrant de ammoniac , provocat de marea cantitate de guano produsa de coloniile de lilieci ce populeaza pestera . Este situata mai jos de stinca Babacai , la cca 30 m inltine in peretele calcaros, urcind din sosea in dreptul unui izvor cu apa de baut.
Rezervatia arheologica pestera Gaura Chindiei II - cam la 3 km in aval de Gaura cu Musca,intr-un abrupt din strimtura Pescari - Alibeg,la circa 80 m altitudine fata de Dunare. Declarata din 1973 rezervatie arheologica , aici se ascunde un monument de arta rupestra unic in tara noastra. Pe pereti se afla motive picturale in culoare rosie:pasari si motive florale, semne si simboluri singulare sau grupate , insemnari cu caractere chirilice si latine, impresiuni de miini si degete etc.O parte din aceste motive (printre care pasarile) sunt atribuite sfirsitului epipaleoliticului (acum aproape 14.000 de ani)si inceputului neoliticului.Altele (de exemplu motivele solare)apartin epocii metalelor,probabil populatiilor protodacicesi dacice.Interesante sunt semnele grupate care par a reprezenta o scriere din aceeasi epoca, dar care isi pastreaza inca enigma.In fine sunt si motive din epoca prefeudala si feudala precoce (de pilda crucea bizantina si poligonul stelat). Grilajul de fier cu care a fost inchisa este distrus de ceva vreme , astfelca alturi de picture au aparut si semnaturi mai recente.

http://www.bikexcs.ro/index.php?Itemid=5&id=131&option=com_content&task=view
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:50 Titlul subiectului:

Relieful carstic evidentiaza modele de suprafata variate: chei, doline, uvale, lapiezuri, larg raspandite, indeosebi in platourile carstice Ciucarul Mare, Ciucarul Mic si Sfanta Elena, ca de pildă si in vaile afluente Dunarii - Berzasca, Mudavita Seaca s.a. Carstul de adancime este prezent prin numeroase pesteri si avene, dintre care se detaseaza pesterile Gaura cu Musca, Valea Polevii, Gaura Chindiei II etc.
Plecand din Moldova Veche, din apele Dunarii rasar cateva insule, ce reprezintă resturi din vechiul ostrov omonim, care, in urma construirii hidrocentralei "Portile de Fier" si a lacului de acumulare, a fost in mare masura inundat. Aici Dunarea are cea mai mare latime din defileu, de peste 5 km. Fără întârziere ce depasim localitatea Coronini (Pescari), cele doua maluri ale fluviului se apropie nespus de mult, Dunarea sapandu-si albia in calcare mezozoice. Peretii trec de 100 m inaltime, iar latimea albiei nu depaseste 500 m.

Din apele fluviului iese stanca Babacai, folosita in trecut de cei care vamuiau vasele aflate in trecere prin defileu. In jurul acestei stanci s-au tesut multe legende. Una dintre acestea spune ca un voievod sarb si-ar fi legat de aceasta stanca sotia necredincioasa, spunandu-i "babo kaise" (caieste-te nevasta), dupa care ar fi parasit-o. Aceasta si-a sfarsit zilele in chinuri, rugand vantul sa sufle cu putere, pentru a le aminti tuturor nelegiuirea savarsita de sotul ei.

Fortificatiile romane

Pe malul sarbesc, deasupra unei stanci, se ridica vechea cetate Golubac, mentionata in cronici inca din secolul al XIV-lea sub diferite denumiri: Golumbat, Golubaci, Cetatea Dracului s.a. Aval de stanca Babacai, in peretele de calcar al malului romanesc, se deschide gura unei pesteri, Gaura cu Musca. Aceasta pestera prezinta baraje de travertin, in spatele carora se acumuleaza "laptele de piatra", odontolite si stalactite. In abruptul din stramtura Pescari - Alibeg se deschide pestera Gaura Chindiei II, rezervatie arheologica unde au fost descoperite urme de arta rupestra ce apartin paleoliticului si neoliticului, dar si urme din perioada de locuire protodacica si dacica.

http://groups.msn.com/RomaniangroupInPerthWestAustralia/romania2.msnw?action=get_message&mview=0&ID_Message=6936&LastModified=4675594112776819428
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:51 Titlul subiectului:

Situl arheologic de la Coronini. între marginea satului şi Culă locuire locuire Caraş Severin Coronini Neprecizată 20.11.2007 (verificată)

Afişează 53489.04
Situl arheologic de la Coronini - "Dealul Coroninului''. la sud-vest de localitate locuire locuire Caraş Severin Coronini Hallstatt, Epoca bronzului, Neolitic, Epoca medievală 20.11.2007 (verificată)

Afişează 53489.01
Aşezarea fortificată de la Coronini - "Culă". la 600 m SE de sat locuire locuire Caraş Severin Coronini Epoca medievală, Epoca migraţiilor, Epoca bronzului / secolul XV, secolele V-VI, secolele II î. Chr-I d. Chr., sec. XII-XIII d. Chr., secolele VIII-X 23.11.2007 (actualizat

http://cimec.ro/scripts/ARH/RAN/sel.asp?Otip=1&Ojud=1&Oloc=1&Ocat=1&Omod=1&nr=129
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 26/09/2008 15:52 Titlul subiectului:

Alte link-uri...

http://www.portiledefier.ro/index00019.html
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

ioniet · Trimis: 12/02/2010 16:40 Titlul subiectului: multumesc