Clisura Dunarii

Mihai LEONTE · Trimis: 20/04/2007 22:01 Titlul subiectului: Comuna CORONINI

Coronini, alternativ Pescari, (în germanã Coronini, în maghiarã Koronini) este o localitate în judeþul Caraº-Severin, Banat, România

Aºezarea este atestatã în timpul Paºalâcului de Timiºoara sub numele Alibeg. Numele actual al comunei provine de la cel al contelui Johann Baptist Coronini-Cronberg, preºedintele administraþiei imperiale a voivodatului Serbiei ºi a Banatului Timiºan între 1849-1859.

Anton Peter Petri, Einige Banater Ortsnamen und ihre Herleitung, în: Neue Banater Bücherei VI (1983), Mühldorf/Inn.
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 01/01/2008 21:07 Titlul subiectului:

Johann Baptist Coronini-Cronberg
De la Wikipedia, enciclopedia liberã
Salt la: Navigare, cãutare

Johann Baptist Coronini-Cronberg (n. 16 noiembrie 1794, Görz, comitatul Görz, astãzi Gorizia, Italia - d. 26 iulie 1880 în castelul sãu situat lângã Görz) a fost un comandant militar austriac de origine italianã, tatãl lui Franz Coronini-Cronberg.

În momentul revoluþiei de la 1848 a deþinut gradul de general-maior imperial. A apãrat pasurile din Tirolul de Sud, prevenind o invazie a armatelor revoluþionare italiene. În 1849 a fost ridicat la gradul de feldmareºal, primind comanda militarã asupra Croaþiei ºi Sloveniei. În 1850 a transformat guvernator militar ºi civil al Banatului. În 1854, în timpul Rãzboiului Crimeii, a ocupat Valahia, pe care a controlat-o pânã în 1856.

Între 1859-1860 a fost ban al Croaþiei.

În 1861 a realizat comandant militar al Ungariei, funcþie pe care a deþinut-o pânã la pensionarea sa în 1865.

Comuna Coronini, Caraº-Severin îi poartã numele.

Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Baptist_Coronini-Cronberg"
---
sursa; http://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Baptist_Coronini-Cronberg
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/

Mihai LEONTE · Trimis: 01/01/2008 21:15 Titlul subiectului:

Babacai -

Este un pinten de stei în apropiere de localitatea cãrãºeanã Coronini (fostã Pescari), în ceea ce pânã la crearea lacului de acumulare pentru hidrocentrala Porþile de Fier I, se numea Strâmtura Pescari-Alibeg. De acesta se legau odgoanele-barierã care nu permiteau vaselor ce intrau în defileul Dunãrii sã scape nevãmuite. În jurul acestei stânci s-au þesut mai numeroase legende.
Una spune cã un voievod sârb ºi-ar fi legat nevasta de el, spunându-i: „Babo, kaji se“, ceea ce ar însemna „Nevastã, cãieºte-te“. Orgolioasã, în timp ce era scufundatã în apã, aceasta, în ultima ei clipã de viaþã, ar fi ridicat degetul din apã în semn cã rãmâne neînduplecatã. Ba mai mult, ea ar fi rugat vântul predominant în zonã, Coºava sau Gorniacul, sã sufle mai tare ºi sã le aducã astfel aminte oamenilor cã i-au fãcut o mare nedreptate. De atunci, Coºava a pus mereu în dificultate, în dreptul stâncii, vasele care treceau pe-aici.
O altã legendã asigură în prim-plan un cãpitan al cetãþii Coronini, care ar fi rãpit o cadânã din haremul paºei din Golubaþ, de pe celãlalt mal al Dunãrii, ºi ar fi fugit cu ea pe malul stâng. Numai cã, în dreptul stâncii Babacai el ar fi fost prins ºi scurtat de cap. La rândul sãu, fata a fost þintuitã de stâncã ºi lãsatã pradã corbilor, cu capul bărbatului atârnându-i de gât.
Existã ºi o legendã ce pare a fi o variantã a celei anterioare ºi aparþine turcilor. Potrivit acesteia, paºa de Golubaþ a trecut Dunãrea pentru a-l pedepsi pe cãpitanul cetãþii Coronini pentru cutezanþa de a-i fura inima tocmai favoritei paºei, o fatã de o frumuseþe neasemuitã. Paºa ar fi ucis toatã garnizoana, ar fi dat foc cetãþii Coronini, cãpitanului i-ar fi tãiat capul, iar pe „necredincioasã“ ar fi legat-o de stânca Babacai, lãsând-o sã moarã.
Prelucrare dupã articolul „Pescari (Coronini) ºi legendele celebrei stânci Babacai“ de ec. E. V. Fabian, apãrut în „Sud-vestul“ din Reºiþa, în 27 septembrie 2006
---
sursa; http://www.banaterra.eu/romana/b/babacai/index.htm
_________________
Poezia este infinitate de ipoteze. Axiomele sunt interzise! Mihai LEONTE
vezi;
http://www.flickr.com/photos/22071323@N06
http://moldovanoua.myforum.ro/